VOLUNTARI CVCN IN STRAINATATE

Dupa sfarsitul proiectului fiecare dintre voluntari a avut optiunea de a calatori sau a ramane in Eskisehir. Am devenit un grup strans inca din prima saptamana, majoritatea timpului l-am petrecut impreuna, cu petreceri, plimbari, excursii si cu foarte multe vizite la pub si nopti albe pe terasa etajului nostru. Am primit ore de turca, foarte mult cay si am avut mese delicioasei. Mentorii  ne-au fost de mare ajutor si intotdeauna disponibili, respectiv buni ghizi de supravietuire dandu-ne sfaturi despre obiceiuri si lucruri la care e bine sa fii atent.
Orasul Eskisehir este foarte bine cunoscut in Turcia fiind poate una dintre cele mai importante centre universitare. Nu pare un oras turistic dar partea cu orasul vechi este demna de vizitat avand si artizani care te invita oricand la un cay si iti povestesc istoria “meerschaum”-lui, piatra moale alba din care se fac diferite obiecte decorative, bijuterii. In perioada evenimentului am avut un program stabilit care se termina la ora sase si aveam ocazia sa ne facem un program de seara individual. Am descoperit pe parcurs ca in grupul de voluntari avem perspective foarte diferite sau chiar profesii diverse, ambele afectand si modul in care percepeam acest stagiu fiecare. Importanta faptului ca experienta de voluntariat a fost utila pentru fiecare, a fost sentimentul unanim la finalul stagiului.

Cred ca intamplarea sau mai bine zis rutina cea mai hazlie din perioada acestui stagiu de voluntariat era sirena melodioasa a masinii kalabak care aproviziona orasul cu apa de baut in fiecare dimineata si ne trezea de-a binelea. (www.kalabak.tr)

Am avut ocazia sa lucrez intr-o echipa dinamica, colegii de la Miegantys Drambliai sunt tineri si deschisi la idei noi si initiative creative. Impreuna am dezvoltat o serie de tabere pentru tineri, evenimente sportive, training-uri de escalada pentru tineri cu oportunitati reduse, tineri cu deficiente de vaz si auz, acestea fiind doar o parte dintre centrele unde lucrau colegii mei voluntari si unde am avut ocazia sa asist de cateva ori.

Oportunitatea de a lucra alaturi de o echipa multiculturala mi-a crescut sansele de a participa activ la schimbarea in bine la nivel european si de asemenea, mi-a oferit un suport important pentru invatarea prin experienta. Consider ca diversitatea este un aspect pozitiv, daca cei implicati lucreaza pentru un scop comun si membrii unei echipe au sarcini bine definite. Practicile si viziunile diferite cu privire la o situatie mi-au oferit o intelegere mai profunda cu privire la procesul de decizie, chiar daca necesita mai mult timp, insa rabdarea si intelegerea mediului de lucru au fost elemente cheie ale acestei experiente.

O parte dintre beneficiile pe care pot sa le enumar au fost ca am avut ocazia sa inteleg o idee din unghiuri diferite, atat in practica, cat si in teorie, in cea mai mare parte a timpului am avut libertatea de a testa diferite idei si proiecte care au condus la alte efecte pozitive precum: testarea limitelor personale in situatii de stres, intelegerea diversitatii, schimbari ale personalitatii sau modelarea anumitor aptitudini dobandite anterior acestei experiente. In egala masura, o parte dintre dezavantajele experientei EVS se refera la faptul ca perspectiva personala si individualitatea isi poate pierde valoarea daca nu este bine conturata. O experienta multiculturala intr-un grup activ poate interveni in testarea caracterului.

Astazi consider ca sunt parte dintr-o echipa in cadrul organizatiei Miegantys Drambliai, ceea ce m-a ajutat in evolutia si dezvoltarea mea profesionala. In al doilea rand sunt parte dintr-un grup multicultural in cercul voluntarilor, format din cel putin 12 culturi care m-au ajutat sa-mi slefuiesc personalitatea. Un al treilea grup pe care as putea sa-l mentionez este reteaua tinerilor implicati in proiectele EVS, ceea ce imi permite sa fiu in contact cu persoane din diferite tari ale Europei, sa calatoresc mai des si mult mai rentabil, beneficiez de ajutor daca am nevoie de informatii si am o viziune mai ampla in procesul de decizie.

Momentul cel mai haios este momentul intalnirii cu copiii. Asa sa va imaginati ca imi tresalta inima de bucurie cand ii vad alergand spre mine si sarindu-mi in brate! Abia atunci sunt intr-adevar ‘cineva’. Ma imaginez uneori intr-un meci de rugbi in care eu sunt singura in echipa cu mingea la mine, iar toti ceilalti sunt pe mine.

In cadrul Programului Tineret in Actiune participam si organizam foarte multe schimburi de tineri dar si seminarii, workshopuri, traininguri pe diferite teme: cum sa organizezi un schimb de tineri sau o tabara pentru copii sau adolescenti, elemente de pedagogie si educatie non-formala etc.

Dupa on-arrival-training pe care l-am avut in noiembrie mi-am dat seama ca fac parte dintr-un proiect mare si intensiv. Fiind o persoana activa este locul poltrivi pentru mine, cu multe oportunitati de a cunoaste oameni noi dar mai ales oportunitati de invatare si dezvoltare persoana.
Cred ca decizia de a veni aici printr-un program EVS a fost cea mai buna decizie de pana acum. Desi sunt momente grele (cand te simti singura, ti-e dor de mancarea mamei, sau de prieteni adevarati) am reusit sa invat enorm de mult. De exemplu pot spune ca am facut mari progrese la limba germana, apoi am devenit mai indemanatica, mai descurcareata. Noua cultura si oamenii noi pe care i-am cunoscut m-au facut si mai open-minded, mai deschisa spre nou.
Cred ca cel mai interesant proiect pe parcursul anului va fi acesta: http://www.geschichtswerkstatt-europa.org/project-details/items/krasne.html

EVS este o oportunitate unica sa descoperi o alta perspectiva de viata, de life-syle decat cea din Romania. Cred ca este o sansa pentru tinerii romani si mai cred ca daca nu ai curajul sa o fructifici cand esti tanar (probabil) nu vei face niciodata!

In ceea ce ma priveste, acest stagiu se dovedeste a fi o experienta unica de a invata cum sa faci fata provocarilor ce decurg din munca intr-un mediu multi-national. Este un alt fel de educatie, inveti sa nu vezi neamtul ori coreanul de langa tine, ci omul, colegul tau si, mai apoi, prietenul tau. In plus, este o ocazie imensa de a-ti contura abilitatile conversationale, nemaimentionand cat de usor iti este de a invata sau perfectiona limbile straine, avand mereu langa tine de la francezi si italieni până la nigerieni a caror limba materna este engleza. Per total este o experienta unica pe care o recomand tuturor celor care au sansa de a fi un voluntar EVS.

Pentru mine, cel mai important lucru a fost ca nicio clipa nu m-am simtit „straina” aici. Nu m-am simtit ca est-europeanul care vine in Franta si fata de care toti au setul lor de prejudecati. Nu am fost etichetata dupa nationalitate, iar asta m-a ajutat sa ma simt ca acasa, acasa in Europa.